Alegerile prezidențiale din Moldova au fost competitive, libertățile fundamentale au fost respectate, însă acoperirea mediatică părtinitoare și lipsa transparenței financiare au afectat campania electorală, menționează observatorii internaționali
Chișinău, 31 octombrie 2016 – Primul tur al alegerilor prezidențiale directe din Moldova, în premieră, după 20 de ani, a oferit o ocazie deosebită alegătorilor să-și exprime preferințele în alegerea noului șef al statului. Libertățile fundamentale au fost respectate. Campania electorală a fost competitivă, deși a fost marcată de un abuz al resurselor de stat, o acoperire mediatică părtinitoare și lipsa transparenței în finanțarea campaniei electorale, au conchis observatorii internaționali în declarația preliminară de astăzi. Autoritatea electorală a activat într-o manieră profesionistă și transparentă, iar votarea și numărarea voturilor au fost evaluate pozitiv în mare parte de către observatori.
“Am fost impresionați să vedem cetățenii Moldovei participând ieri la procesul electoral. Acest fapt este o dovadă că moldovenii doresc ca vocea lor activă să fie auzită în procesul de luare a deciziilor importante din țara lor,” a menționat Arta Dade, coordonator special și conducător al misiunii OSCE de observare pe termen scurt.“ În timp ce alegătorii au avut posibilități reale să aleagă într-o campanie electorală competitivă, unele aspecte negative ale procesului, dacă nu vor fi soluționate, ar putea submina încrederea alegătorilor în faptul că vocile lor sunt auzite.”
Campania electorală competitivă s-a desfășurat în contextul unor dificultăți economice și a unui climat de neîncredere în instituțiile statului. Au existat numeroase cazuri când părțile, care dețin funcții alese prin vot, au făcut abuz de resursele statului, inclusiv, au exercitat presiuni asupra funcționarilor publici și altor alegători în timpul colectării semnăturilor în susținerea candidaților și pe durata campaniei electorale.
“O primă preocupare a delegației de observare din partea APCE a constituit nu rezultatul alegerilor, ci desfășurarea procesului electoral. În acest sens, am remarcat că cetățenii Moldovei au ales într-un mod liber, iar organizarea în ziua alegerilor a fost una foarte bună,” a menționat Elisabeth Schneider- Schneiter, șefa delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. “Totuși, nu au fost remediate unele chestiuni importante, de termen lung. Motive de îngrijorare prezintă, în special, mass-media afiliate politic, care au legături puternice cu partidele politice și servesc drept instrumente de propagandă, precum și utilizarea unor sume enorme de bani în campanie electorală, lipsa transparenței privind sursele de finanțare și vulnerabilitatea mecanismelor de control ale statului în acest sens. Aceste și alte probleme, dacă nu vor fi remediate eficient și la timp, vor eroda încrederea cetățenilor într-un proces electoral democratic.”
Inițial, au fost înregistrați 12 candidați, aceștia oferind alegătorilor o gamă largă de alternative politice. Doi candidați s-au retras până la alegeri, iar unul a fost radiat pentru încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale. Procesele incoerente de verificare a semnăturilor, termenul-limită contradictoriu și sancțiunile disproporționate în raport cu încălcările electorale au limitat dreptul egal de a candida la alegeri, au menționat observatorii.
Organele administrației electorale, conduse de Comisia Electorală Centrală, au activat într-o manieră deschisă, au respectat termenul-limită și, în general, au gestionat profesionist aspectele tehnice legate de alegeri la toate nivelele. În pofida climatului de neîncredere în instituțiile statului, a existat un înalt grad de încredere al cetățenilor în administrarea alegerilor, cu toate că au fost și anumite motive de îngrijorare legate de imparțialitatea CEC în examinarea plângerilor.
“Moldova a demonstrat încă o dată angajamentul său față de valorile democratice și a gestionat alegerile cu profesionalism. Cu regret, m-a îngrijorat faptul că populația în vârstă și persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu dificultăți majore, atunci când au dorit să-și exprime dreptul la vot,” a spus Geir Jøergen Bekkevold, șeful delegației Adunării Parlamentare a OSCE. “Încurajez organele administrației electorale să-și dubleze eforturile în vederea garantării procesului de incluziune.”
Instituțiile media sunt asociate puternic cu principalele partide politice, iar concentrarea proprietății în sector diminuează pluralismul politic la posturile de televiziune, se menționează în declarație. Monitorizarea mass-media de către misiunea Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO) și organul de reglementare au evidențiat caracterul politic vădit părtinitor în reflectarea campaniei electorale la majoritatea posturilor de televiziune.
Cadrul juridic oferă, în general, o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale cu privire la reintroducerea alegerilor prezidențiale directe, din 4 martie 2016, Codul electoral a fost modificat într-o manieră urgentată. Deși BIDDO și Consiliul Europei și-au exprimat motivele de îngrijorare, pe termen lung, un șir de lacune și ambiguități, totuși, mai există.
În linii generale, cetățenii și-au exprimat încrederea în registrul alegătorilor. Alegătorii pot fi adăugați în listele electorale suplimentare în ziua alegerilor, cu condiția să facă dovada identității. Includerea continuă în registru a unui număr mare de cetățeni care locuiesc în străinătate, care însă mai sunt asociați cu reședința lor precedentă, precum și a persoanelor decedate, au ridicat semne de întrebare. Sistemul electronic de verificare a alegătorilor la nivel național, la toate secțiile de votare, a oferit o garanție împotriva votării multiple, au spus observatorii.
“Există motive de îngrijorare cu privire la transparența finanțării campaniei electorale și a posibilităților de manipulare prin mass-media, care rezultă din această situație,” a spus Igor Soltes, șeful delegației din partea Parlamentului European. “Această problemă necesită o reformă urgentă, atât în domeniul desfășurării campaniilor politice, cât și în domeniul finanțării partidelor politice.”
Comisia Electorală Centrală este responsabilă de supravegherea finanțării campaniei electorale, însă nu are resurse suficiente de a o monitoriza eficient. Modificările legislative din ultima perioadă au inclus unele recomandări anterioare, de introducere a cerințelor cuprinzătoare de raportare și a criteriilor de limitare a cheltuielilor. Cu toate acestea, lipsa unei supravegheri eficiente și a sancțiunilor pentru încălcări s-au dovedit a fi problematice, trezind motive de îngrijorare privind transparența finanțării.
Din 12 candidați înregistrați inițial cinci au fost femei. Președintele și vicepreședintele CEC sunt femei, femeile sunt bine reprezentate în administrațiile electorale de nivel inferior. Mai mult de trei sferturi din numărul membrilor comisiilor, inclusiv președinților, din cadrul secțiilor de votare unde a fost realizată observarea, au fost femei. Cazuri de utilizare a limbajului sexist și a stereotipurilor de gen au fost semnalate la adresa unei femei candidat în timpul campaniei electorale la unele mass- media.
Plângerile și contestațiile au fost, în general, abordate deschis, cu încadrarea în termenii legali prevăzuți. Totuși, interpretarea incoerentă a prevederilor legale în cazurile privind radierea candidaților a diminuat, în ansamblu, încrederea în imparțialitatea administrației electorale și a sistemului judecătoresc.
Legea prevede ca observarea să fie realizată de către organizațiile internaționale, cetățeni și reprezentanții candidaților. Peste 3700 de cetățeni și observatori internaționali au fost acreditați și au putut să-și desfășoare activitățile în mod liber.
“Procesul electoral a confirmat până în prezent faptul că Moldova are un cadru juridic adecvat pentru desfășurarea unor alegeri democratice, precum și necesitatea de a depune în continuare eforturi în vederea diminuării lacunelor și soluționării incoerențelor existente în domenii precum colectarea semnăturilor pentru înregistrarea candidaților, asigurarea sancțiunilor corespunzătoare împotriva încălcării regulilor de desfășurare a campaniei electorale,“ a menționat Douglas Wake, șeful misiunii de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului. “Scopul observării alegerilor constă în acordarea asistenței cu privire la îmbunătățirea în continuare a proceselor electorale. Chiar și în domeniile reglementate de legi solide și cele destinate să asigure transparența financiară și pluralismul mass-media în campania electorală, instituțiile de supraveghere au nevoie de consolidarea capacităților pentru a-și desfășura eficient activitatea.”
Pentru informații suplimentare contactați:
Thomas Rymer, OSCE/BIDDO, +373 60 405 540 sau +48 609 522 266, thomas.rymer@odihr.pl
Loic Poulain, AP OSCE, +373 60 302 872 sau +45 60 10 89 63, loic@oscepa.dk
Chemavon Chahbazian, APCE, +373 68 716 310, chemavon.chahbazian@coe.int,
Tim Boden, PE, +373 62 004 315 sau +324 70 884 158, timothy.boden@ep.europa.eu